Centrala nucleară de la Cernavodă este oprită din cauza secetei Dunării și nu are dată de repornire

Pe scurt:

• Centrala Nucleară Cernavodă este oprită temporar din cauza secetei Dunării, fără dată clară de repornire pentru cele două reactoare.
• Debitul Dunării a atins valori minime istorice, afectând răcirea reactoarelor și oprind unitățile care furnizau 20% din energia dispecerizabilă a României.
• Guvernul a aprobat un plan în trei etape pentru asigurarea răcirii centralei, incluzând barje, diguri și pompe de mare capacitate.
• România investește în surse regenerabile și stocarea energiei, vizând 10 GW capacitate solară și eoliană până în 2030, cu fonduri de peste 10 miliarde euro.

Centrala Nucleară Cernavodă nu poate fi repornită din cauza secetei Dunării

Seceta Dunării afectează funcționarea Centralei Nucleare Cernavodă, care nu poate fi repornită în următoarele zece zile din cauza nivelului scăzut al apei. Emil Macovei, directorul tehnic al Nuclearelectrica, a precizat că apa disponibilă nu este suficientă pentru pornirea niciuneia dintre cele două unități, iar o dată clară pentru reluarea activității nu este încă stabilită.

Ambele reactoare sunt oprite din cauza debitului scăzut al Dunării

Debitul Dunării a atins valori istorice minime, ceea ce a condus la oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august, după încercări nereușite de menținere în funcțiune. Împreună, cele două unități furnizau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.

Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național, a afirmat că sistemul energetic a funcționat în siguranță în această perioadă dificilă, în ciuda crizei neprevăzute cauzate de condițiile meteo extreme.

Plan intervenție energie pentru situații critice la Centrala Nucleară Cernavodă

Guvernul a elaborat un plan în trei etape pentru a asigura răcirea centralei în cazul în care nivelul Dunării continuă să scadă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat măsuri care includ utilizarea barjelor, construirea unui dig din piatră și folosirea pompelor pentru suplimentarea apei de răcire.

Planul se activează dacă nivelul apei ajunge la 1,58 metri în bazinul prizei centralei. Prima etapă presupune amplasarea unor nave sau barje pentru a direcționa mai multă apă spre priza centralei. A doua etapă prevede realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje, iar soluția de rezervă este un baraj temporar din piatră. Ultima etapă implică utilizarea pompelor de mare capacitate pentru a asigura răcirea necesară.

România investește în regenerabile și stocarea energiei

Ministerul Energiei urmărește atingerea unei capacități de 10 GW în surse solare și eoliene până în 2030. De asemenea, se acordă o atenție sporită stocării energiei prin baterii și soluții hidro. Investițiile sunt susținute prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, cu scheme de contracte pentru diferență în derulare.

Secretarul de stat Cristian Bușoi a menționat că peste 10 miliarde de euro au fost angajate în diverse programe, iar aproximativ două miliarde de euro rămân disponibili. Proiectele trebuie finalizate până în 2030, iar ultimele apeluri pentru finanțare vor fi lansate până în 2028.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/cernavoda-ramane-paralizata-de-seceta-istorica-ambele-reactoare-sunt-oprite-si-nu-exista-o-data-pentru-repornire_3918234 (link)