Cheltuielile militare vor cunoaște o creștere semnificativă în următorii ani, conform declarațiilor președintelui interimar Ilie Bolojan, care subliniază importanța discuțiilor tehnice dintre oficialii NATO în pregătirea summitului de la Haga. Acesta a evidențiat necesitatea unei abordări etapizate în ceea ce privește bugetul de apărare, care ar putea ajunge la valori de până la 3,5%. De asemenea, Bolojan a accentuat integrarea industriei de apărare românești în lanțurile valorice NATO, asigurând astfel o contribuție semnificativă la economia națională.
Pe scurt:
- Cheltuielile militare ale României vor crește gradual în următorii 2-3 ani, ajungând posibil la 3-3,5% din PIB.
- Discuțiile tehnice între oficialii NATO vor clarifica detaliile bugetului de apărare.
- Este important ca o parte din buget să fie direcționată către industria de apărare locală.
- Fonduri europene vor fi disponibile pentru achiziții, cu condiții de accesare pentru statele membre și cele în preaderare.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, luni, că cheltuielile militare vor fi stabilite prin discuţii tehnice între oficialii NATO, în pregătirea summitului de la Haga.
Clarificarea cheltuielilor militare
„Consider că, în perioada următoare, aspectele legate de creşterea bugetului de apărare se vor clarifica prin discuţiile tehnice dintre responsabilii NATO. Nu mă aştept la o creştere bruscă a cheltuielilor militare. Cred într-o abordare etapizată. Dacă în prezent avem 2,2%, este posibil să ajungem la 2,7%, 3% sau chiar 3,5%, dar această creştere va fi graduală, pe parcursul a doi-trei ani. Astfel, strategia stabilită va permite continuarea achiziţiilor necesare pentru consolidarea forţelor armate, dar şi integrarea achiziţiilor la nivel NATO şi european, având în vedere că anumite active militare de protecţie nu pot fi gestionate de o singură ţară, cum este România”, a afirmat Ilie Bolojan, la Antena 3 CNN.
Integrarea industriei de apărare
El a subliniat importanţa ca suplimentarea bugetului de apărare să beneficieze parţial economia românească. „Este esenţial ca aceşti bani să nu fie folosiţi exclusiv pentru achiziţionarea de armament din alte ţări, deşi va fi necesar, având în vedere că România nu dispune de capacităţi pentru a produce armamente sofisticate. Trebuie să integrăm industria noastră de apărare în lanţurile valorice ale industriei militare NATO sau europene, astfel încât componentele echipamentelor militare să fie produse local sau companii româneşti să participe la aceste lanţuri. După discuţiile tehnice, vom organiza întâlniri cu industria noastră de apărare pentru a evalua capacitatea lor de a se implica în astfel de parteneriate”, a adăugat el.
Accesarea fondurilor europene
Bolojan a menţionat că o parte din fondurile europene disponibile pentru achiziţii vor fi accesibile prin aplicaţii de finanţare. „Vor exista condiţii, iar ţările din Uniunea Europeană sau NATO, inclusiv cele în faza de preaderare, cum ar fi Republica Moldova, vor putea depune cereri de finanţare. După evaluare, se va comunica suma disponibilă pentru achiziţii. Este un proces complex, dar sunt încrezător că până în vară vom stabili toate aceste detalii”, a concluzionat el.
Ilie Bolojan a participat, de asemenea, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, unde s-au discutat aspecte legate de dimensiunea de apărare europeană.
Context
Creșterea cheltuielilor militare la nivel global reflectă o tendință mai largă de reconfigurare a securității internaționale, influențată de conflicte regionale, amenințări emergente și necesitatea de a răspunde provocărilor geopolitice. După Războiul Rece, multe state au redus drastic bugetele de apărare, însă recentele tensiuni în Europa de Est și în alte regiuni au determinat o revizuire a acestor politici. În acest context, România, ca membru NATO, se aliniază la standardele aliate, având în vedere nu doar securitatea națională, ci și contribuția sa la stabilitatea regională și europeană.
Impact
Creșterea cheltuielilor militare va avea un impact direct asupra economiei românești, influențând atât sectorul de apărare, cât și alte industrii conexe. De exemplu, investițiile în tehnologie militară pot stimula inovația și pot crea locuri de muncă în domenii precum ingineria și producția. În plus, integrarea industriei locale în lanțurile de aprovizionare NATO va încuraja dezvoltarea de parteneriate și colaborări internaționale, ceea ce poate duce la o creștere a competitivității economice a României.
Clarificări
Confuzia privind cheltuielile militare
Confuzie: Se crede adesea că creșterea cheltuielilor militare înseamnă automat o intensificare a conflictelor.
Realitate: De fapt, majorarea bugetelor de apărare este adesea o măsură preventivă, menită să asigure securitatea națională și stabilitatea regională, nu neapărat o escaladare a tensiunilor.
Confuzia despre utilizarea fondurilor
Confuzie: Se consideră că toate fondurile pentru apărare vor fi folosite exclusiv pentru achiziții externe.
Realitate: O parte din aceste fonduri sunt destinate și dezvoltării industriei locale de apărare, ceea ce poate stimula economia națională și crea locuri de muncă.
De știut
- Monitorizează știrile despre summiturile NATO pentru a fi la curent cu deciziile care te pot afecta.
- Informează-te despre oportunitățile de finanțare pentru industria de apărare din România.
- Participă la evenimentele organizate de industria de apărare pentru a înțelege mai bine impactul acestor schimbări.
Întreabă NoaNews:
Sursa originală a acestui articol este https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ilie-bolojan-cred-ca-vom-avea-o-crestere-etapizata-a-cheltuielilor-militare-in-doi-trei-ani-de-zile-3170859 (link)
