China trimite duminică un astronaut în misiunea Shenzhou-23 pentru o ședere de un an la stația Tiangong

Pe scurt:

• China lansează duminică misiunea Shenzhou-23, cu trei astronauţi pentru o şedere de un an la staţia spaţială Tiangong.
• Scopul principal este testarea efectelor microgravitaţiei prelungite asupra corpului uman, pregătind misiuni lunare şi marţiene viitoare.
• Echipajul include primul astronaut din Hong Kong şi va efectua experimente în ştiinţele vieţii, fizică şi medicină spaţială.
• China dezvoltă tehnologii avansate şi planifică zboruri lunare, vizând o prezenţă permanentă în spaţiu până în 2030.

Misiunea Shenzhou-23 și șederea orbitală un an la staţia spaţială Tiangong

China lansează duminică misiunea Shenzhou-23, care va marca prima şedere orbitală un an a unui astronaut chinez pe staţia spaţială Tiangong. Această etapă este esenţială pentru planurile Beijingului de a trimite oameni pe Lună până în 2030.

Racheta Long March 2-F va decola la ora 23:08 (18:08, ora României) de la centrul de lansare Jiuquan, situat în deşertul Gobi, nord-vestul Chinei. Nava spaţială va transporta trei membri ai echipajului către Tiangong, cunoscută şi ca „Palatul Ceresc”.

Echipajul şi obiectivele misiunii Shenzhou-23

Echipajul este format din comandantul Zhu Yangzhu, inginer spaţial în vârstă de 39 de ani, Zhang Zhiyuan, fost pilot al forţelor aeriene, şi Li Jiaying, primul astronaut din Hong Kong, în vârstă de 43 de ani, cu experienţă anterioară ca poliţistă. Zhang va efectua primul său zbor spaţial.

Misiunea include numeroase experimente în ştiinţele vieţii, ştiinţa materialelor, fizica fluidelor şi medicină. Cel mai important obiectiv este testarea unei şederi orbitale de un an a unuia dintre astronauţi, pentru a studia efectele microgravitaţiei prelungite asupra organismului uman.

Provocările şederii orbitale un an la staţia spaţială Tiangong

Astronautul care va rămâne un an în spaţiu va fi ales pe parcursul misiunii. Provocările principale includ pierderea densităţii osoase, atrofia musculară, expunerea la radiaţii, tulburări de somn şi oboseală psihologică. Aceste aspecte sunt cruciale pentru pregătirea viitoarelor misiuni lunare şi marţiene.

China a dezvoltat sisteme avansate de reciclare a apei şi aerului, precum şi capacităţi de gestionare a urgenţelor medicale în spaţiu. Durata extinsă a şederii va testa limitele echipamentelor şi ale echipajului în condiţii operaţionale diferite faţă de misiunile anterioare, care au durat în general până la şase luni.

Perspectivele programului spaţial chinez

Misiunea Shenzhou-23 face parte din strategia Chinei de a construi o prezenţă permanentă în spaţiu şi de a dezvolta tehnologii pentru explorarea Lunii. În 2026 este programat zborul de test al noii nave Mengzhou, destinată transportului astronauţilor pe Lună.

China intenţionează să primească primul astronaut străin, un pakistanez, pe staţia Tiangong până la sfârşitul anului 2026. În ultimele decenii, China a investit masiv în programele spaţiale, realizând progrese notabile, inclusiv plasarea sondei Chang’e-4 pe faţa ascunsă a Lunii şi a unui rover pe Marte.

Exclusă din Staţia Spaţială Internaţională din 2011, China şi-a dezvoltat propria staţie spaţială, consolidându-şi poziţia în cursa spaţială globală.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://www.news.ro/externe/china-trimite-duminica-un-astronaut-in-spatiu-timp-de-un-an-1922404824562026051022455485 (link)