De ce sprijinul românilor pentru războiul din Ucraina scade între oboseală socială și percepții schimbate

Pe scurt:

• Sprijinul românilor pentru Ucraina a scăzut, doar 54,9% considerând Rusia vinovată pentru război, față de 71% în 2022, conform sondajului INSCOP.
• Oboseala socială și mecanismele psihologice reduc responsabilitatea Rusiei, iar aproape jumătate dintre români nu susțin ajutorul pentru Ucraina.
• Doar 31,5% sprijină ajutorul umanitar, iar pesimismul privind victoria Rusiei (45%) scade disponibilitatea pentru sacrificii și crește acceptarea concesiilor.
• Percepțiile sunt influențate politic, iar lipsa alfabetizării în securitate face societatea vulnerabilă la propagandă și dezinformare.

Schimbarea percepțiilor și sprijinul românilor pentru Ucraina

Sprijinul românilor pentru Ucraina a scăzut semnificativ, reflectând o schimbare a percepțiilor războiului și o oboseală socială accentuată. Un sondaj INSCOP arată că doar 54,9% dintre români consideră Rusia vinovată pentru declanșarea conflictului, față de 71% în 2022.

În același timp, 14,1% indică Ucraina ca responsabilă, iar alte procente semnificative atribuie vina SUA sau Uniunii Europene. Votanții PSD, PNL și USR susțin în principal responsabilitatea Rusiei, în timp ce votanții PSD și AUR, precum și persoanele cu educație primară, consideră Ucraina vinovată.

Oboseala socială și percepțiile războiului în România

Analistul Nicolae Țibrigan explică că oboseala socială este principalul factor care influențează schimbarea atitudinii față de război. După patru ani, războiul a devenit un fundal permanent, iar interesul public a scăzut, favorizând relativizarea și divergența opiniilor.

Acest fenomen este amplificat de mecanisme psihologice de autoapărare, care reduc anxietatea prin diminuarea responsabilității Rusiei și prin căutarea unor explicații alternative. Astfel, aproape jumătate dintre români consideră că România nu ar trebui să ofere ajutor Ucrainei.

Percepțiile despre sprijinul românilor pentru Ucraina și factorii determinanți

Doar 31,5% dintre respondenți susțin oferirea de ajutor umanitar, iar sprijinul pentru ajutor militar sau financiar este și mai redus. Țibrigan vorbește despre o „solidaritate morală limitată”, în care empatia există, dar fără angajament concret sau asumarea unor riscuri.

Pe lângă oboseala socială, pesimismul privind rezultatul războiului și războiul cognitiv contribuie la schimbarea atitudinii. Aproape 45% dintre români cred că Rusia va câștiga conflictul, ceea ce reduce disponibilitatea pentru sacrificii și crește acceptarea concesiilor.

Impactul politic și nevoia de alfabetizare în securitate

Percepțiile despre război se corelează cu preferințele electorale, iar mesajele politice influențează opinia publică. Lipsa unei culturi de securitate și a unei comunicări strategice eficiente lasă societatea vulnerabilă în fața propagandei și dezinformării.

Țibrigan subliniază că fără alfabetizare în domeniul securității, publicul românesc rămâne ușor de influențat, iar în contextul războiului informațional, înțelegerea conflictului este esențială pentru reziliența democratică a României.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/de-ce-scade-sprijinul-romanilor-pentru-ucraina-2511293.html (link)