Directorul institutului național de sănătate publică anunță program redus și deficit de personal în condițiile subfinanțării

Pe scurt:

• Institutul Național de Sănătate Publică se confruntă cu deficit de personal și subfinanțare, reducând programul și capacitatea de funcționare eficientă în 2026.
• Bugetul redus cu 21% a dus la plecarea a 33 de angajați și imposibilitatea ocupării a 52 de posturi vacante, în ciuda legislației favorabile angajărilor.
• Măsurile de austeritate, inclusiv reducerea programului la patru zile pe săptămână, afectează prevenția și răspunsul la urgențe sanitare critice.
• România alocă doar 1,4% din cheltuielile de sănătate pentru prevenție, sub media europeană, riscând creșterea bolilor cronice și slăbirea sănătății publice.

Institutul Național de Sănătate Publică confruntat cu deficit personal și subfinanțare

Institutul Național de Sănătate Publică se confruntă cu un deficit semnificativ de personal și o subfinanțare accentuată, care afectează capacitatea instituției de a funcționa eficient. Directorul Simona Pârvu a explicat că, deși există posibilitatea legală de angajare, tăierile bugetare impuse de Ministerul Sănătății limitează sever plata noilor angajați.

În 2026, Institutul a înregistrat o reducere de 21% a cheltuielilor de personal, ceea ce a dus la încetarea activității a 33 de salariați. Dintre aceștia, 26 s-au pensionat, iar restul au plecat prin demisie sau transfer. Posturile vacante, în număr de 52, nu au putut fi ocupate din cauza restricțiilor bugetare, deși legislația permitea angajări.

Măsuri de austeritate și impactul asupra activității

Ca urmare a reducerii bugetului, Institutul a implementat opt măsuri de austeritate, inclusiv limitarea sporurilor și reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână, două săptămâni pe lună, în perioada iulie-noiembrie 2026. Aceste măsuri au crescut volumul de muncă pentru personalul rămas, în timp ce veniturile acestora au scăzut proporțional.

În situații de urgență sanitară, cum ar fi pandemiile sau alertele de siguranță alimentară, capacitatea de reacție a Institutului este redusă din cauza personalului insuficient și a programului limitat. Directorul a subliniat că sănătatea publică nu se rezumă doar la gestionarea crizelor, ci include și activități preventive esențiale, precum supravegherea epidemiologică și monitorizarea mediului.

Consecințele subfinanțării sănătății publice pe termen lung

Subfinanțarea afectează monitorizarea riscurilor de mediu și promovarea sănătății, ceea ce poate duce la creșterea incidenței bolilor cronice. România alocă doar 1,4% din cheltuielile de sănătate pentru prevenție, comparativ cu media europeană de 82 de euro pe locuitor, în timp ce cheltuielile pentru îngrijirile spitalicești ajung la 41%.

Directorul Institutului a atras atenția că reducerea capacității de sănătate publică afectează nu doar răspunsul la urgențe, ci și prevenția și supravegherea continuă, esențiale pentru protejarea sănătății populației pe termen lung.

Rolul strategic al Institutului Național de Sănătate Publică

Institutul Național de Sănătate Publică asigură supravegherea epidemiologică națională, coordonează laboratoarele de sănătate publică și administrează registrele naționale de boli. Aceste funcții permit detectarea și gestionarea amenințărilor de sănătate publică înainte ca acestea să devină crize majore.

Experiența pandemiei din 2020-2021 a evidențiat importanța unui sistem de sănătate publică bine dimensionat. Reducerea personalului în 2026, în ciuda lecțiilor recente, pune în pericol capacitatea de răspuns și monitorizare a Institutului, afectând astfel sănătatea publică la nivel național.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://www.news.ro/social/directorul-insp-functionam-program-redus-4-zile-saptamana-cate-doua-saptamani-50-salariati-putin-apare-eveniment-necesita-mobilizare-imediata-sustinuta-sistemul-raspunde-resurse-comprimate-1922403019002026090722756882 (link)