General NATO avertizează asupra riscului pentru România și asupra deciziei politice privind activarea articolului 5

Pe scurt:

• Generalul NATO Dorin Toma avertizează că decizia politică privind activarea Articolului 5 este paralizată, punând România și aliații în risc major.
• Simularea americană din 2028 arată că un atac rusesc în Moldova și România poate întârzia răspunsul NATO din cauza lipsei consensului politic și a sprijinului public.
• Articolul 5 nu garantează o reacție automată, decizia depinzând de fiecare stat membru și de influența marilor puteri precum SUA și Germania.
• Doar 41% dintre români susțin intervenția militară NATO, iar atacurile hibride complică atribuirea responsabilității și reacția rapidă a alianței.

Generalul NATO avertizează asupra riscurilor pentru România și decizia politică NATO privind Articolul 5

O simulare criză desfășurată în SUA evidențiază un scenariu alarmant: Rusia atacă Republica Moldova, o dronă lovește un depozit din România, iar decizia politică NATO întârzie. Generalul (r) Dorin Toma subliniază că paralizia procesului decizional politic reprezintă cel mai mare pericol.

Fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, generalul Toma avertizează că un atac asupra unui stat membru ar genera riscuri majore, iar aliații ar întâmpina dificultăți în a ajunge rapid la o decizie comună.

Simularea criză și decizia politică NATO în fața unui atac

Simularea strategică americană din 2028 descrie deschiderea unui nou front de către Rusia prin atacarea Republicii Moldova și extinderea conflictului în România, unde o dronă lovește un depozit de combustibil, provocând victime civile. Participanții, foști oficiali militari și diplomați, au ezitat să activeze un răspuns militar direct, invocând lipsa susținerii opiniei publice americane.

Acest exercițiu scoate în evidență că Articolul 5 NATO nu garantează o reacție armată automată, ci decizia depinde de fiecare stat membru, fiind influențată de politica internă a marilor puteri.

„Numai naivii cred că Articolul 5 se activează la comandă”, afirmă generalul Toma, explicând că procesul decizional politic este complex și adesea paralizat în situații de criză.

Complicatele proceduri și impactul asupra deciziei politice NATO

Generalul subliniază că nu există o procedură formală de activare a Articolului 5. Consiliul Nord-Atlantic trebuie să ajungă la o poziție comună, iar decizia este influențată de statele cu rol determinant, precum SUA, Germania, Franța și Marea Britanie.

Simulările arată o reacție slabă și întârziată, cauzată de constrângeri politice și de lipsa unui leadership clar. Fiecare stat păstrează propriile limitări constituționale și politice, iar decizia politică depinde și de sprijinul societății.

România și provocările deciziei politice NATO privind Articolul 5

Un sondaj recent arată că doar 41% dintre români consideră că țara ar trebui să intervină militar dacă un aliat NATO ar fi atacat. Generalul Toma amintește că singura invocare a Articolului 5 a fost după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, când reacția a fost totuși întârziată.

Astăzi, atacurile hibride și acțiunile sub pragul războiului complică atribuirea responsabilității și decizia politică. Timpul de reacție rămâne o resursă critică, iar întârzierea deciziei politice poate afecta avantajul operațional al NATO.

Generalul concluzionează că, deși militarii pot avea planuri și capabilități, decizia politică este esențială și trebuie luată rapid pentru a nu periclita răspunsul aliat în fața unei agresiuni.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/securitate-si-aparare/marele-risc-pentru-romania-dezvaluit-de-un-2555195.html (link)