Albirea coralilor amenință să distrugă recifele corali, care nu mai au timp să se refacă între episoadele frecvente. Oamenii de știință avertizează că această criză, observată în ultimii ani în oceanele lumii, este legată direct de schimbările climatice. Impactul este crucial pentru ecosistemele marine și comunitățile costiere din întreaga lume.
Pe scurt:
- Albirea coralilor are loc atât de frecvent încât recifele nu mai au timp să se recupereze între episoade, riscând un declin ireversibil.
- Frecvența albirii s-a redus de la zeci de ani la doar cinci-șase ani, dublând aproape complet evenimentele de albire în ultimele decenii.
- Acoperirea coralilor duri a scăzut cu 9,5% între 2020-2024, iar albirea din 2023 a afectat 77% din suprafața recifelor corali.
- Reducerea emisiilor și gestionarea amenințărilor locale sunt esențiale pentru a limita pierderile și a consolida reziliența recifelor corali.
Albirea coralilor afectează recuperarea recifelor corali
Albirea coralilor are loc atât de frecvent încât recifele corali nu mai au timp să se refacă între episoade, avertizează oamenii de știință. Acoperirea globală cu corali este deja mult sub nivelurile normale și riscă un declin ireversibil, potrivit unui raport bazat pe peste 40 de ani de date.
Recifele corali susțin un sfert din viața marină, protejează liniile de coastă și oferă hrană și mijloace de trai pentru milioane de oameni. Totuși, poluarea și albirea în masă cauzată de creșterea temperaturii oceanelor amenință supraviețuirea acestora.
Frecvența albirea coralilor și impactul asupra recifelor corali
Intervalul dintre episoadele de albire s-a redus de la zeci de ani la doar cinci sau șase ani, conform Rețelei Globale de Monitorizare a Recifelor de Corali. Manuel Gonzalez Rivero, autor principal al raportului, explică că recifele pot să se recupereze dacă au suficient timp, dar frecvența evenimentelor de albire s-a dublat aproape complet.
Albirea apare când coralii expulzează algele colorate din țesuturile lor, pierzând astfel sursa principală de nutrienți. Coralii devin palizi și vulnerabili la foame și boli. Pentru recuperare, temperaturile oceanice trebuie să scadă.
Schimbări climatice oceane și declinul recifelor corali
Raportul a fost publicat în contextul Forumului anual al Insulelor Pacificului de la Palau, unde liderii discută priorități climatice înainte de COP31. Acoperirea cu corali duri a scăzut cu 9,5% sub media istorică în perioada 2020-2024.
Deși acoperirea coralilor a rămas relativ stabilă până în 2010, de atunci s-a înregistrat o scădere abruptă. Primul eveniment global de albire în masă a avut loc în 1998, iar alte trei au urmat din 2010.
Recifele pot recupera când temperaturile scad, cum s-a întâmplat între 2017 și 2019, când acoperirea coralilor a crescut cu 6%, compensând pierderile din 2016. Totuși, albirea din 2023 a afectat 77% din suprafața recifelor, marcând o „scară a declinului”.
Creșterea temperaturilor la suprafața oceanelor, care a atins 21,1 grade Celsius pe 22 august, indică un risc ridicat pentru un nou episod de albire în acest an.
Reducerea rapidă a emisiilor și gestionarea amenințărilor locale, precum pescuitul nesustenabil și dezvoltarea excesivă a coastelor, pot limita pierderile suplimentare. David Obura, președintele Platformei Interguvernamentale Științifico-Politice privind Biodiversitatea, subliniază necesitatea acțiunii imediate pentru a opri declinul și a consolida reziliența recifelor.
Noa Insight
Oamenii de știință avertizează că albirea coralilor are loc atât de frecvent încât recifele nu mai au timp să se recupereze între episoade. Raportul, bazat pe peste 40 de ani de date, evidențiază un declin semnificativ al acoperirii globale cu corali, afectând ecosistemele marine și comunitățile dependente.
Implicații
Frecvența crescută a albirea coralilor reduce capacitatea recifelor de a se regenera, afectând biodiversitatea marină și protecția coastelor. Aceasta pune presiune asupra mediului economic local și global, în special în zonele dependente de resursele marine.
Elemente-cheie
- Albirea coralilor reprezintă expulzarea algelor din țesuturile coraliilor, ceea ce le face vulnerabile la foame și boli.
- Acoperirea coralilor duri a scăzut cu 9,5% sub media istorică în perioada 2020-2024, conform raportului recent.
- Intervalul dintre episoadele de albire s-a redus la cinci sau șase ani, limitând timpul de recuperare al recifelor.
Întreabă NoaNews:
[mwai_chatbot id=”default”]
Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/albirea-coralilor-are-loc-prea-frecvent-pentru-ca-recifele-sa-se-poata-recupera-spun-oamenii-de-stiinta.html (link)















