Oceanele au înregistrat temperaturi record în august iar ghețarul din Groenlanda a pierdut o suprafață cât Manhattanul

Pe scurt:

• În august, temperatura medie a suprafeței oceanelor a atins un record de 21,1°C, iar ghețarul Petermann din Groenlanda a pierdut 76 km² de gheață.
• Recordul termic neobișnuit în august este legat de episodul El Niño și indică încălzirea globală accelerată a oceanelor.
• Despărțirea gheții de 76 km² este cea mai mare după 2012, cu grosimea gheții de până la 150 metri, afectând stabilitatea climatică arctică.
• Studiile românești analizează impactul încălzirii globale asupra circulației Atlanticului și schimbărilor climatice pe termen lung.

Temperaturi record oceane în august și pierderi semnificative de gheață la ghețarul Groenlanda

Temperaturile record oceane au fost înregistrate în august, când temperatura medie zilnică a suprafeței oceanelor a atins 21,1 grade Celsius, în timp ce ghețarul Petermann din Groenlanda a pierdut o suprafață de gheață comparabilă cu Manhattanul. Aceste fenomene reflectă impactul încălzirii globale asupra sistemului climatic.

Recordul de temperaturi în oceane

La 22 august, temperatura medie zilnică a suprafeței oceanului între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică a atins 21,1 grade Celsius, conform datelor Copernicus Climate Change Service. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată din 1979 până în prezent, depășind precedentul record de 21,09 grade din martie 2024.

Momentul înregistrării acestui record este neobișnuit, deoarece temperatura medie a suprafeței oceanelor atinge de obicei maximul anual în martie-aprilie, nu în august. Creșterea temperaturii este asociată cu dezvoltarea unui episod El Niño în Pacificul tropical.

Oceanele absorb majoritatea surplusului de căldură din sistemul climatic, iar încălzirea lor poate genera valuri de căldură marină, afecta ecosistemele și intensifica fenomenele meteorologice extreme.

Ghețarul Groenlanda pierde o suprafață de gheață de 76 km²

Pe 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins în Oceanul Arctic. Evenimentul a fost monitorizat cu ajutorul sateliților Copernicus Sentinel-1.

Aceasta reprezintă cea mai mare pierdere de gheață plutitoare a ghețarului după 2012 și cel mai important fenomen de desprindere de gheață în Arctica după 2020. Grosimea gheții desprinse poate ajunge până la 150 de metri.

Studiile românești privind încălzirea globală și schimbările climatice

Transformările climatice actuale sunt analizate și în contextul stabilității circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change arată că stabilitatea acestui sistem depinde de amploarea și viteza încălzirii globale, o creștere rapidă putând duce la un prag critic la temperaturi mai scăzute decât în cazul unei încălziri lente.

Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române contribuie la cercetarea acestor mecanisme prin studii realizate cu stalagmite din peșterile Carpaților. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin reconstituie evoluția climei nord-atlantice din ultimele mii sau zeci de mii de ani.

Arhiva climatică din Peștera Cloșani oferă informații despre schimbările climei și circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.

Datele provenite din sateliți, măsurători oceanice și arhive naturale indică o transformare climatică cu efecte cumulative în timp.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/oceanele-au-inregistrat-temperaturi-record-in-august-in-groenlanda-un-ghetar-a-pierdut-o-suprafata-cat-manhattanul.html (link)