Dezechilibrul energetic al Pământului s-a dublat în ultimele două decenii, accelerând încălzirea globală. Raportul a 74 de cercetători, publicat în 2025, arată că pragul de 1,5°C poate fi depășit până în 2030. Acest fenomen, monitorizat la nivel global, evidențiază impactul crescând al emisiilor gaze cu efect de seră.
Pe scurt:
- Dezechilibrul energetic al Pământului s-a dublat în 20 de ani, ajungând la 1,04 W/m² între 2006 și 2025, conform unui raport al 74 de cercetători.
- Creșterea dezechilibrului este cauzată de emisiile record de gaze cu efect de seră și reducerea efectului de răcire al aerosolilor.
- Pragul de încălzire globală de 1,5°C ar putea fi depășit până în 2030, cu riscuri majore pentru ecosisteme și societăți.
- Oceanele absorb 90% din energia acumulată, provocând creșterea nivelului mării, acidificare și valuri de căldură marine triplate față de anii 1990.
Dezechilibrul energetic al Pământului s-a dublat în 20 de ani
<pDezechilibrul energetic al Pământului, un indicator esențial al încălzirii globale, a crescut semnificativ în ultimele două decenii, potrivit raportului „Indicators of Global Climate Change 2025”. Realizat de 74 de cercetători și publicat în Earth System Science Data, studiul arată că diferența dintre energia solară absorbită și cea radiată înapoi în spațiu a atins un nivel record.
Pragul de încălzire globală de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris, ar putea fi depășit până în jurul anului 2030, ceea ce indică riscuri majore pentru ecosisteme și societăți.
Creșterea încălzirii globale și emisiile gaze cu efect de seră
În 2025, încălzirea provocată de om a ajuns la 1,37°C peste media perioadei 1850–1900, cu o rată de creștere de 0,27°C pe deceniu în intervalul 2016–2025. Această accelerare este determinată de emisiile gaze cu efect de seră la niveluri record și de reducerea efectului de răcire al aerosolilor.
Emisiile globale au atins 56,8 miliarde de tone echivalent CO₂ în 2024, iar concentrațiile atmosferice ale principalelor gaze cu efect de seră au stabilit noi recorduri în 2025: 425,6 ppm pentru CO₂, 1.936,3 ppb pentru metan și 339,4 ppb pentru protoxid de azot.
Impactul dezechilibrului energetic asupra oceanelor și climei
Dezechilibrul energetic a crescut de la 0,40 W/m² în perioada 1976–1995 la 1,04 W/m² în intervalul 2006–2025. Această acumulare de energie este absorbită în proporție de aproximativ 90% de oceane, ceea ce duce la creșterea nivelului mărilor, încălzirea și acidificarea apelor, topirea ghețarilor și modificări ale circulației atmosferice și oceanice.
Valurile de căldură marine s-au triplat față de începutul anilor 1990, afectând ecosistemele și fenomenele meteorologice extreme.
Provocările monitorizării schimbărilor climatice
Raportul subliniază presiunile asupra sistemelor de monitorizare climatică, care utilizează date din peste 40 de surse globale, inclusiv sateliți și rețeaua ARGO. Reducerile de finanțare și tensiunile geopolitice amenință continuitatea acestor programe esențiale pentru urmărirea evoluției schimbărilor climatice.
Acest deceniu este decisiv pentru direcția viitoare a climei globale, iar continuarea monitorizării va reflecta impactul alegerilor societale asupra încălzirii globale și emisiilor gaze cu efect de seră.
Noa Insight
Un raport realizat de 74 de cercetători evidențiază dublarea dezechilibrului energetic al Pământului în ultimele două decenii, un indicator esențial al încălzirii globale. Studiul arată că pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris ar putea fi depășit până în 2030, indicând riscuri majore pentru ecosisteme și societăți.
Implicații
Creșterea dezechilibrului energetic afectează oceanele prin încălzire, acidificare și topirea ghețarilor, iar monitorizarea climatică este amenințată de reduceri de finanțare și tensiuni geopolitice, conform raportului.
Elemente-cheie
- Dezechilibrul energetic reprezintă diferența dintre energia solară absorbită și cea radiată înapoi în spațiu, un indicator al încălzirii globale.
- Emisiile globale au atins 56,8 miliarde de tone echivalent CO₂ în 2024, cu concentrații record ale principalelor gaze cu efect de seră în 2025.
- Monitorizarea climatică utilizează date din peste 40 de surse globale, inclusiv sateliți și rețeaua ARGO, esențiale pentru urmărirea schimbărilor.
Întreabă NoaNews:
[mwai_chatbot id=”default”]
Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/raport-international-realizat-de-74-de-cercetatori-din-intreaga-lume-dezechilibrul-energetic-al-pamantului-a-atins-un-nivel-record-si-s-a-dublat-in-ultimele-doua-decenii-pragul-de-15c-ar-put.html (link)















