Retragerea a cinci țări NATO din tratatul de la Ottawa aduce revenirea minelor antipersonal în Europa

Pe scurt:

• Cinci țări NATO, inclusiv Polonia și Finlanda, s-au retras din Tratatul de la Ottawa, permițând revenirea minelor antipersonal în Europa.
• Decizia survine pe fondul tensiunilor cu Rusia și conflictului din Ucraina, unde Rusia nu respectă interdicțiile privind minele antipersonal.
• Circa 25% din teritoriul Ucrainei este contaminat cu mine, iar costurile de deminare sunt estimate la 35 miliarde de dolari pe un deceniu.
• Retragerea subliniază slăbirea controlului internațional al armamentului și riscă să creeze un precedent pentru alte state.

Retragerea NATO și revenirea minelor antipersonal în Europa

Retragerea a cinci țări NATO din Tratatul de la Ottawa aduce în prim-plan utilizarea minelor antipersonal în strategia de apărare europeană. Această decizie reflectă schimbările recente în securitatea regională, generate de conflictul din Ucraina și tensiunile cu Rusia.

Tratatul de la Ottawa și interdicția minelor antipersonal

Tratatul de la Ottawa, semnat în 1997 și intrat în vigoare în 1999, interzice utilizarea, producerea, stocarea și transferul minelor antipersonal. Peste 166 de state au ratificat acest acord, însă țări precum Statele Unite, Rusia, China și India nu fac parte din el.

Minele antipersonal sunt proiectate să rănească sau să muteze militarii, generând costuri suplimentare pentru evacuare și tratament. Ele reprezintă un pericol major pentru civili mult timp după încheierea conflictelor, situație vizibilă în fostele zone de război din Balcani.

Retragerea NATO din Tratatul de la Ottawa și implicațiile pentru mine antipersonal

Polonia, Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia au anunțat retragerea din Tratatul de la Ottawa, invocând amenințările de securitate generate de Rusia. Finlanda a aderat recent la NATO, iar Ucraina a decis și ea să se retragă în 2025, motivând că Rusia nu respectă acordul și utilizează mine antipersonal pe teritoriul său.

Retragerea produce efecte după încheierea unui tratat de pace, iar oficialii ucraineni subliniază că nu pot fi constrânși de reguli pe care adversarul nu le respectă. Specialiștii avertizează însă că această decizie poate crea un precedent riscant pentru alte state.

Impactul minelor antipersonal în Ucraina și Europa

Circa 25% din teritoriul Ucrainei este contaminat cu mine și muniții explozive, iar peste 1.150 de civili au fost afectați de la începutul invaziei ruse. Operațiunile de deminare vor costa aproximativ 35 de miliarde de dolari și se pot întinde pe un deceniu.

Statele din flancul estic al NATO, precum Polonia și Lituania, își dezvoltă capacități de apărare terestră, inclusiv producția de mine antipersonal. Finlanda susține utilizarea controlată a acestor arme, cu cartografiere precisă pentru facilitarea deminării ulterioare.

Provocările minelor moderne și controlul armamentului

Minele antipersonal moderne folosesc tehnologii care complică detectarea și neutralizarea. Ele pot afecta zone civile mult timp după conflicte, ceea ce ridică probleme umanitare și de securitate.

Revenirea minelor antipersonal în Europa coincide cu slăbirea acordurilor internaționale privind controlul armamentului, după retrageri și abandonuri ale unor tratate-cheie între Statele Unite și Rusia.

Astfel, decizia unor state NATO de a se retrage din Tratatul de la Ottawa indică o deteriorare a sistemului internațional de control al armamentului construit după Războiul Rece.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/minele-antipersonal-revin-in-europa-cinci-tari-nato-au-decis-sa-se-retraga-din-tratatul-de-la-ottawa.html (link)