România înregistrează cel mai mic număr de nou-născuți din aproape un secol în 2025, spor natural negativ și îmbătrânirea populației continuă

Pe scurt:

• În 2025, România a înregistrat cel mai mic număr de nou-născuți din aproape un secol, cu doar 145.700 copii născuți-vii.
• Sporul natural negativ persistă de 34 de ani, iar rata natalității a scăzut la 6,7 nașteri la 1.000 de locuitori în 2025.
• Îmbătrânirea populației continuă, cu 136,6 persoane peste 65 de ani la 100 de tineri și o vârstă medie de 43,2 ani în 2026.
• Declinul demografic afectează viitorul economic și social, generând generații școlare mai mici și o piață a muncii redusă.

Scăderea natalității România și impactul asupra populației

România înregistrează o scădere accentuată a natalității, iar sporul natural negativ persistă de 34 de ani consecutivi. În 2025, numărul nou-născuților a atins cel mai scăzut nivel din aproape un secol, evidențiind o tendință clară de îmbătrânire a populației.

Institutul Național de Statistică a raportat că în 2025 s-au înregistrat doar 145.700 de copii născuți-vii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent. Dintre aceștia, 134.200 s-au născut în România, iar 11.500 în străinătate. Față de acum zece ani, numărul copiilor născuți în țară a scăzut cu peste 44.000.

Rata natalității și diferențele regionale

Rata natalității a coborât la 6,7 născuți-vii la 1.000 de locuitori în 2025, comparativ cu 9,4 la mie în 2015. Rata fertilității a scăzut de asemenea, de la 37,5 la 29,7 născuți-vii la 1.000 de femei de vârstă fertilă. Regiunile Nord-Vest și Centru au înregistrat cele mai ridicate rate ale natalității, cu 7,7 și respectiv 7,3 nașteri la mia de locuitori. În schimb, Sud-Vest Oltenia și Sud-Est au avut cele mai scăzute valori, sub 6 la mie.

Structura populației reflectă această scădere: la începutul anului 2026, numărul copiilor sub 18 ani era de aproximativ 3,67 milioane, cu aproape 887.000 mai puțini decât în urmă cu două decenii. Reducerea natalității și migrația internațională sunt principalele cauze ale acestui declin.

Spor natural negativ și îmbătrânirea populației

România nu a mai înregistrat un spor natural pozitiv din 1991. În 2026, sporul natural negativ a fost de 7.247 persoane, iar numărul deceselor a fost de 1,6 ori mai mare decât cel al nașterilor. Această tendință persistă chiar și după perioada 2020-2021, când declinul demografic s-a accentuat.

Îmbătrânirea populației este evidentă: la începutul anului 2026, erau 136,6 persoane de 65 de ani și peste la fiecare 100 de persoane tinere. Vârsta medie a populației a ajuns la 43,2 ani, iar copiii între 0 și 4 ani reprezentau doar 4% din populația după domiciliu.

Consecințele scăderii natalității România

Declinul natalității afectează nu doar structura demografică, ci și viitorul economic și social. Generațiile școlare devin mai mici, iar numărul tinerilor care intră pe piața muncii scade, în timp ce ponderea populației vârstnice crește constant.

Ponderea minorilor în totalul populației după domiciliu era de 17% la începutul anului 2026, în scădere față de anii anteriori. Migrația internațională nu a compensat pierderea naturală, care rămâne principalul factor al declinului populației rezidente.

După 34 de ani consecutivi cu spor natural negativ și un nou minim al nașterilor în 2025, schimbările demografice sunt deja vizibile. Generațiile viitoare vor fi tot mai puțin numeroase, iar îmbătrânirea populației va continua să influențeze structura socială a României.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://playtech.ro/2026/se-nasc-tot-mai-putini-copii-in-romania-2025-a-adus-cel-mai-mic-numar-de-nou-nascuti-din-aproape-un-secol/ (link)