România se confruntă cu o criză a sănătății publice din cauza numărului mare de cazuri de rujeolă și a scăderii ratei de vaccinare

Pe scurt:

• România se confruntă cu o criză majoră de sănătate publică din cauza a peste 35.000 de cazuri de rujeolă și cel puțin 30 de decese între 2023-2025.
• Scăderea ratei de vaccinare ROR, sub 60% la cinci ani, sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă, agravează epidemia de rujeolă.
• Accesul limitat la vaccinare, birocrația și temerile nefondate ale părinților contribuie la răspândirea bolii și necesită intervenții urgente.
• România a înregistrat în 2024 aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din UE, depășind semnificativ alte țări membre.

Rujeolă România și criza sănătății publice generate de scăderea ratei de vaccinare

România se confruntă cu o criză majoră de sănătate publică cauzată de creșterea numărului de cazuri de rujeolă și scăderea ratei de vaccinare. Între 2023 și 2025, au fost raportate peste 35.000 de cazuri și cel puțin 30 de decese, în special în rândul sugarilor prea mici pentru a fi vaccinați, infectați de copii nevaccinați mai mari.

În 2024, România a înregistrat aproximativ 87% din totalul cazurilor de rujeolă din Uniunea Europeană, depășind semnificativ alte țări, cum ar fi Italia, cu puțin peste 1.000 de cazuri. Rujeola poate provoca complicații severe, inclusiv pneumonie și encefalită, mai ales la copii și sugari.

Scăderea ratei de vaccinare agravează criza de rujeolă România

Criza actuală este legată direct de scăderea drastică a ratei de vaccinare. Prima doză a vaccinului MMR este recomandată între 14 și 18 luni, însă rata de acoperire la această vârstă este de doar 47,4%, iar la cinci ani ajunge la puțin peste 60%, sub pragul de 95% necesar pentru imunitatea colectivă.

Rata de vaccinare ROR a scăzut constant după 2010, când era peste media europeană de 93%, iar pandemia de Covid-19 a accelerat această tendință. Dr. Aurora Stanescu, epidemiolog la INSP, subliniază că situația este insuficientă pentru controlul rujeolei și necesită un angajament politic ferm.

Accesul la vaccinare rămâne o problemă, mai ales în comunități vulnerabile. Casandra Stoica, din comunitatea romă, a întâmpinat dificultăți în a-și vaccina copiii din cauza condițiilor precare de trai și a lipsei facilităților medicale locale.

Gestionarea sistemului medical influențează rata vaccinare și criza sănătate publică

Vaccinarea nu este obligatorie în România, iar administrarea vaccinurilor a fost transferată în 2015 exclusiv medicilor de familie. Această schimbare a crescut birocrația și a suprasolicitat sistemul, în timp ce asistentele medicale școlare nu mai pot administra vaccinuri.

Dr. Mihai Negrea atrage atenția că dependența de medicii de familie și procedurile administrative întârzie vaccinarea, iar părinții pot renunța în acest timp. El propune centre comunitare de vaccinare și extinderea dreptului de a vaccina la alți medici pentru a crește accesibilitatea.

În plus, grupurile online au amplificat temerile legate de vaccinare, alimentând ezitarea părinților.

Percepțiile părinților influențează rata vaccinare în România

Unele familii refuză vaccinarea din cauza temerilor nefondate. Laura, o mamă de 36 de ani, a renunțat la a doua doză de vaccin ROR pentru copilul său, temându-se de o legătură cu autismul, ipoteză infirmată științific. Ea reclamă lipsa explicațiilor clare și asumarea responsabilității de către medici privind efectele secundare.

Alți părinți, precum Nicoleta Dima, au amânat vaccinarea din cauza temerilor, dar și-au schimbat ulterior opinia. Aceste cazuri reflectă nevoia de informare și acces facil la vaccinare pentru a combate criza de rujeolă din România.

Întreabă NoaNews:

[mwai_chatbot id=”default”]

Sursa originală a acestui articol este https://www.g4media.ro/the-guardian-e-o-bomba-cu-ceas-romania-se-afla-pe-primul-loc-in-ue-la-numarul-de-cazuri-de-rujeola-pe-fondul-prabusirii-ratelor-de-vaccinare-blocajele-din-sistem-si-suspiciunil.html (link)