Spitalul din Lugoj, un proiect esențial pentru îmbunătățirea serviciilor medicale locale, a devenit simbolul incompetenței locale, după ce municipiul a pierdut oficial finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul Sănătății a reziliat contractul, invocând imposibilitatea finalizării lucrărilor până la termenul limită, iar administrația locală se confruntă acum cu provocări majore în căutarea unor alternative de finanțare. Această situație ridică semne de întrebare asupra capacității autorităților de a gestiona proiecte vitale pentru comunitate.
Pe scurt:
- Lugojul pierde finanțarea pentru construirea unui spital din PNRR din cauza întârzierilor și incompetenței locale.
- Ministerul Sănătății a reziliat contractul cu Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei” din cauza imposibilității respectării termenelor.
- Fostul primar acuză administrația actuală de lipsă de eforturi pentru salvarea proiectului și avertizează asupra impactului negativ asupra sistemului sanitar local.
- Primarul Dobra caută alternative de finanțare pentru continuarea proiectului, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții.
Lugojul devine primul municipiu din România care pierde oficial finanțarea pentru construirea unui spital din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul Sănătății a anunțat rezilierea contractului cu Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei”, invocând imposibilitatea finalizării proiectului până la termenul-limită stabilit: 30 iunie 2026.
Imposibilitatea respectării termenelor
Primarul Călin Dobra a declarat că administrația locală nu poate respecta calendarul impus de PNRR și nu dispune de fondurile necesare pentru contribuția locală de peste 37 de milioane de lei. Proiectul, inițiat în 2023, a întâmpinat numeroase obstacole, inclusiv o primă licitație anulată și o a doua contestată în instanță, iar reluarea acestuia a fost blocată de termene imposibil de respectat.
Conform documentației, firma câștigătoare ar fi avut nevoie de șase luni pentru proiectare, 24 de luni pentru construcție și încă două luni pentru dotări, ceea ce ar fi dus la finalizarea lucrărilor în octombrie 2027, cu peste un an întârziere față de termenul final acceptat de PNRR.
Incompetența locală și consecințele abandonării proiectului
Claudiu Buciu, fostul primar și inițiatorul proiectului, acuză administrația actuală de incompetență, susținând că nu a depus suficiente eforturi pentru a salva finanțarea. Într-o postare pe Facebook, acesta a propus mai multe soluții pentru continuarea proiectului, precum reevaluarea rapidă a ofertelor și solicitarea sprijinului Consiliului Local.
Buciu avertizează că abandonarea acestui proiect va avea efecte negative asupra sistemului sanitar local, afectând accesul comunității la servicii medicale de calitate.
Restituirea fondurilor și căutarea de alternative
În urma rezilierii contractului, Ministerul Sănătății a solicitat Primăriei Lugoj returnarea sumei de 846.619,88 lei, din care peste 716.000 de lei provin din fondurile PNRR. Subiectul va fi discutat în ședința Consiliului Local din 27 martie.
Deși finanțarea prin PNRR a fost pierdută, primarul Dobra afirmă că proiectul nu este complet abandonat. Se vor căuta alternative de finanțare, inclusiv prin Banca Europeană de Investiții, pentru realizarea unui nou spital.
Context
În contextul sistemului sanitar românesc, abandonarea proiectului spitalului din Lugoj reflectă o problemă mai largă de gestionare a fondurilor europene și a proiectelor de infrastructură. România, ca parte a Uniunii Europene, beneficiază de fonduri destinate dezvoltării infrastructurii medicale, dar ineficiența administrativă și lipsa de coordonare între autoritățile locale și centrale pot duce la pierderi semnificative. Această situație nu este singulară, ci se înscrie într-o tendință națională de dificultăți în implementarea proiectelor de sănătate publică, ceea ce afectează nu doar comunitățile locale, ci și imaginea României pe plan internațional în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene.
Impact
Abandonarea proiectului spitalului din Lugoj are un impact direct asupra comunității locale, care se confruntă cu lipsa unor servicii medicale adecvate. Cetățenii vor fi nevoiți să se deplaseze în alte orașe pentru tratamente, ceea ce poate duce la întârzieri în primirea îngrijirilor medicale. De asemenea, pierderea finanțării PNRR subliniază riscurile asociate cu ineficiența administrativă, afectând nu doar sănătatea publică, ci și încrederea cetățenilor în autoritățile locale și în capacitatea acestora de a gestiona fonduri esențiale pentru dezvoltare.
Clarificări
Confuzie privind responsabilitatea financiară
Confuzie: Se crede că toate fondurile pentru proiectele de sănătate sunt asigurate de guvern.
Realitate: Proiectele de infrastructură, cum ar fi spitalele, necesită adesea contribuții financiare din partea autorităților locale, ceea ce poate fi o povară pentru bugetele acestora.
Percepția asupra incompetenței administrative
Confuzie: Se consideră că incompetența este o problemă izolată a unei singure administrații locale.
Realitate: Incompetența în gestionarea proiectelor de infrastructură este o problemă sistemică, întâlnită în multe regiuni ale țării, afectând dezvoltarea uniformă a serviciilor publice.
De știut
- Verifică periodic informațiile despre proiectele de infrastructură din comunitatea ta.
- Implică-te în discuțiile publice pentru a susține dezvoltarea serviciilor de sănătate.
- Informează-te despre alternativele de finanțare disponibile pentru proiectele locale.
Întreabă NoaNews:
Sursa originală a acestui articol este https://www.stiripesurse.ro/bani-risipiti-pe-un-spital-care-nu-va-mai-exista-s-au-pierdut-milioane-de-euro-din-cauza-incompetentei-locale_3624455.html (link)
