Votul din 1990 a marcat începutul democrației în România, oferind tinerilor Revoluției ocazia de a alege între Ion Iliescu și alternativele sale, Radu Câmpeanu și Ion Rațiu. Într-o campanie electorală influențată de propaganda sovietică și cu acces limitat la informații, românii au ascultat Europa Liberă pentru a se informa. Această alegere a reflectat dorința de schimbare și speranța unei generații întregi pentru un viitor democratic.
Pe scurt:
- Primele alegeri libere din România au avut loc în 1990, după Revoluția din Decembrie 1989
- Ion Iliescu a câștigat cu 85,07% din voturi, în ciuda protestelor împotriva comunismului
- Tinerii care au votat pentru prima dată au avut diverse opinii, unii alegând candidați precum Radu Câmpeanu și Ion Rațiu
- Campania electorală a fost marcată de propagandă sovietică și violență, reflectând confuzia și nesiguranța vremurilor
La primele alegeri libere din România, desfășurate după Decembrie 1989, votul nu era obligatoriu, însă românii s-au mobilizat și au votat, în majoritate, pentru Ion Iliescu, fost tovarăș de frunte în regimul lui Nicolae Ceaușescu, în ciuda faptului că aceiași oameni strigaseră „Jos comunismul!“ în timpul Revoluției.
În 1990, românii cu vârsta de peste 18 ani au avut pentru prima dată ocazia să voteze. După aproape cinci decenii de comunism și câteva luni de campanie electorală, Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚ) s-au aflat în cursa prezidențială. Accesul la informații era limitat, singura televiziune, TVR, fiind sub controlul politic al puterii. Sloganurile din campanie, precum „Nu ne vindem țara“ și „Noi muncim, nu gândim“, reflectau atmosfera de tensiune și confuzie.
Rezultatul alegerilor nu a fost surprinzător. Din cei 14.826.616 alegători, 85,07% au votat pentru Ion Iliescu, în timp ce Radu Câmpeanu a obținut puțin peste 10%, iar Ion Rațiu doar 4,29%. La 34 de ani de la „Duminica orbului“, am discutat cu mai mulți români care au votat pentru prima dată în 1990.
Gabriela Floare Nanuş: Simbol al Revoluției
Gabriela Floare Nanuş, cunoscută pentru gestul său de a flutura steagul de pe clădirea Comitetului Central, a fost martoră la evenimentele din decembrie 1989. La alegerile din mai 1990, a votat pentru Radu Câmpeanu, dorind o schimbare reală în România. „În mai ’90 încă mai ascultam Europa Liberă. Era sursa de informații în care aveam încredere“, a declarat ea, subliniind nesiguranța și confuzia din acea perioadă.
Irina Păcurariu: O democrație fragilă
Irina Păcurariu, realizatoare de programe, a votat în 1990 pentru Radu Câmpeanu, percepând momentul ca o oportunitate unică. „Democrația, așa șchioapă cum era, reprezenta o speranță pentru noi“, a spus ea, evidențiind dificultățile și provocările întâmpinate în acele vremuri.
Robert Cazanciuc: Entuziasmul schimbării
Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției, își amintește de entuziasmul resimțit în 1990. „Votul era o formă de protest și speranță pentru un viitor mai bun“, a afirmat el, rememorând vremurile dificile ale comunismului și dorința de schimbare.
Antonie Popescu: Campania electorală otrăvită
Antonie Popescu, avocat cunoscut, a descris campania electorală din 1990 ca fiind „otrăvită“, marcată de violență și propagandă sovietică. A votat pentru Ion Rațiu, considerându-l un candidat care putea aduce o schimbare pozitivă în România. El a subliniat că, în ciuda simpatiei internaționale, România a avut de suferit din cauza manipulării politice.
Aceste alegeri au marcat un moment crucial în istoria României, reflectând dorința de democrație și schimbare a unei generații întregi, în contextul unei campanii electorale dominate de propaganda sovietică și de incertitudini.
Sursa originală a acestui articol este https://adevarul.ro/politica/primul-vot-in-democratie-ce-au-votat-tinerii-in-2406865.html
